Infrastructura electrică a Europei, depășită și supusă provocărilor funcționale
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat un raport care subliniază că infrastructura electrică a Uniunii Europene se confruntă cu provocări serioase, fiind incapabilă să susțină actuala producție de energie. Această rețea electrică este considerată prea învechită, lentă și slab coordonată pentru a face față tranziției ecologice promovate de Bruxelles.
Potrivit raportului, rețelele de transport și distribuție a electricității necesită investiții cuprinse între 1.994 și 2.294 miliarde euro până în anul 2050. Totuși, operatorii de rețea plănuiesc investiții de doar 1.871 miliarde euro, iar ritmul de realizare este atât de lent încât proiectele de infrastructură durează mai mult decât cele din surse regenerabile. Aceasta înseamnă că, în ciuda existenței fermelor solare și parcurilor eoliene, nu există capacitate de transport a energiei generate, ceea ce duce la pierderi semnificative de energie verde și la un sistem blocat în birocrație.
În 2023, ECA a constatat că au fost produse peste 12 TWh de energie regenerabilă care nu au fost utilizate, ceea ce reprezintă 11% din totalul energiei verzi generate în UE în 2022. Aceste pierderi sunt rezultatul congestiilor din rețele, iar cetățenii suportă costurile ineficienței sistemului. Mai mult, 40% din rețelele de distribuție din Uniunea Europeană au o vechime mai mare de 40 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității sistemului energetic european.
În ceea ce privește România, datele ECA arată că rețeaua de distribuție electrică este veche, cu liniile de 110 kV având o vechime medie de 47 de ani. De asemenea, rețelele de transport, gestionate de Transelectrica, au, de asemenea, o infrastructură depășită, cu o vechime medie a liniilor aeriene de 36 până la 52 de ani. Aceasta se traduce prin costuri mai mari pentru consumatori și întârzieri în racordarea surselor verzi la rețea.
În plus, doar 14 state membre ale UE au instalat cu succes contoare inteligente pentru 80% sau mai mult dintre clienții lor casnici până în 2023, iar România se află la finalul listei, cu o cotă de doar 23% de contoare inteligente montate, comparativ cu o medie europeană de 59,51%. Această lipsă de investiții în infrastructură se traduce prin facturi mai mari pentru consumatori, întârzierea racordărilor surselor de energie regenerabilă și riscuri crescute de blackout-uri.
Auditorii ECA subliniază că, deși se preconizează o dublare a cererii de energie electrică până în 2050, investițiile planificate nu sunt suficiente. Biurocrația și procedurile de autorizare îngreunează progresul, iar operatorii de rețea se confruntă cu lipsa fondurilor și a forței de muncă calificate.
Raportul ECA include și o secțiune despre prosumatori, care pot juca un rol important în producția și stocarea energiei la nivel local. Totuși, aceștia se confruntă cu provocări care pot suprasolicita rețelele existente. ECA avertizează că, dacă Uniunea Europeană nu ia măsuri rapide și eficiente pentru a moderniza rețeaua electrică, tranziția energetică ar putea deveni un șantier permanent, fără finalitate.
