Scurgerea de fonduri europene în proiectele de energie verde
Un sistem complex de companii din România, Elveția, Germania și Marea Britanie a generat pierderi semnificative prin deturnarea a zeci de milioane de euro din proiecte de energie verde finanțate de Uniunea Europeană. Schema a vizat preluarea a trei proiecte de parcuri fotovoltaice, având o finanțare totală alocată de peste 30 de milioane de euro.
Mecanismul de fraudă
Folosind o firmă paravan elvețiană, contractele au fost atribuite artificial la prețuri de peste 50 de milioane de euro. Această manipulare a dus la dublarea costurilor, rezultând prejudicii considerabile, inclusiv un avantaj fiscal artificial de milioane de euro prin TVA rambursat necuvenit și restanțe de TVA neachitate de peste 10 milioane de euro la bugetul de stat. De asemenea, cel mai mare parc, care nu a funcționat niciodată, a generat o pierdere directă de 16 milioane de euro din fonduri europene.
Entitățile implicate
Principalele entități au operat printr-un mecanism de firme interpuse și paravan, având la bază firme elvețiene, companii fantomă sau inactive din Marea Britanie și producătorul chinez de panouri fotovoltaice, ET Solar Group. În România, a fost utilizată firma Masi Con SRL, o societate intermediară fără angajați, împreună cu SRL-urile beneficiare ale finanțărilor, precum Corvin Fotovoltaic.
Coordonatorul schemei
Jurgen Faff, un om de afaceri, a fost creierul și coordonatorul de facto al rețelei, având sprijinul partenerilor săi chinezi și colaboratorilor apropiați, cum ar fi Gabriel Cârjea. Deși Faff a negat public implicarea sa, dovezile din mărturiile subcontractorilor, corespondența electronică și rapoartele lichidatorilor judiciari atestă că el dirija toate negocierile și plățile.
Exemplul eșecului
Parcul de la Ghelari reprezintă un exemplu de eșec al schemei. Din cele 16 milioane de euro primite nerambursabil, nu s-a produs niciodată energie verde, iar echipamentele au rămas abandonate și ruginite.
Concluzie
Această rețea complexă de fraudă subliniază riscurile asociate cu gestionarea fondurilor europene, evidențiind necesitatea unor controale mai stricte pentru a preveni deturnarea resurselor destinate proiectelor de dezvoltare durabilă.
