Disparități în Atragerea Fondurilor Europene
Un raport recent arată că, până la jumătatea exercițiului financiar 2021-2027, doar municipiile și orașele mari au reușit să încheie contracte europene relevante, în timp ce majoritatea comunelor rămân absente. Analiza a fost realizată de Cancelaria prim-ministrului în 2025, pe baza datelor din 2024.
Distribuția Investițiilor Publice
Conform raportului, analiza celor șase hărți pentru perioada 2016-2024, completate de datele din PNRR, evidențiază o distribuție inegală a investițiilor publice la nivel local. Discrepanțele nu sunt doar geografice, ci și legate de capacitatea administrativă, proactivitatea autorităților locale și abilitatea de implementare a proiectelor.
Performanța Unităților Administrative
Unitățile administrativ-teritoriale (UAT) cu cele mai mari atrageri de fonduri guvernamentale (în lei/locuitor) includ Bunila (Hunedoara), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Baldovinești (Olt). În ceea ce privește fondurile europene atrase în perioada 2016-2024, se remarcă Pardinia (Tulcea), Socodor (Arad) și Lelese (Hunedoara). În contrast, Crevedia (Dâmbovița), Dragoslavele (Argeș), Secuieni (Harghita) și Izvoare (Dolj) se află constant în categoriile inferioare, având atât venituri, cât și cheltuieli reduse din fonduri guvernamentale și europene.
Varietatea Performanțelor la Consiliile Județene
La nivelul consiliilor județene, performanțele variază în funcție de sursa de finanțare și capacitatea de execuție. Județele Tulcea, Bistrița-Năsăud și Sălaj se remarcă prin cele mai mari cheltuieli per locuitor, ceea ce sugerează atât capacitate de atragere, cât și de implementare. Județele Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita, Ilfov, Bacău și Satu Mare, pe de altă parte, au înregistrat cele mai scăzute valori per capita la atragerea și execuția fondurilor europene.
Infrastructura Instituțională și Impactul Economic
Unitățile administrativ-teritoriale și consiliile județene performante au o infrastructură instituțională bine dezvoltată și experiență în derularea proiectelor. În contrast, zonele vulnerabile economic sunt adesea cele mai slab finanțate. Acest fenomen poate accentua polarizarea regională, mai ales dacă criteriile de alocare și sprijinul pentru administrațiile mai slabe nu sunt ajustate corespunzător în următoarele cicluri bugetare.
Concluzie
Raportul evidențiază legătura directă între eficiența infrastructurii administrative și capacitatea de a atrage fonduri europene, subliniind necesitatea unor măsuri corecte pentru a preveni disparitățile regionale.
