Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri: Impactul său perturbator asupra afacerilor și economiei
Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1%, aplicat companiilor cu cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro, produce distorsiuni economice semnificative. Aproape 40% din totalul cifrei de afaceri a economiei, reprezentând peste 200 miliarde euro, provine de la companiile supuse IMCA, majoritatea având o rată a profitului mai mică de 6,25%. De asemenea, 75% dintre codurile CAEN naţionale sunt afectate, cele mai impacted sectoare fiind Industria prelucrătoare (inclusiv Industria auto), Comerţ, Transporturi, Energie și Agricultură. În aceste companii lucrează 25% din numărul total de angajaţi din economie, adică aproximativ 960.000 de persoane.
Studiile recente evidențiază riscurile asociate cu acest impozit, inclusiv fragmentarea afacerilor pentru a evita pragul de 50 milioane euro, orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă, descurajarea investiţiilor, inclusiv în cercetare şi tehnologie, potenţialul inflaţionist, precum și scăderea cererii și a veniturilor.
IMCA afectează și companiile cu capital românesc, contrazicând ideea că măsura vizează doar transferul de profit în afara ţării. Impozitul reduce atractivitatea pieţei româneşti și crește riscul de relocare a afacerilor în alte ţări. Se estimează că acest impozit ar genera venituri fiscale de maximum un miliard de euro, în comparație cu eforturile de reducere a GAP-ului de TVA, care ar putea aduce venituri suplimentare considerabil mai mari.
Radu Burnete, Directorul Executiv al Confederaţiei Concordia, a subliniat efectele negative ale IMCA, afirmând că taxa a avut un impact nociv asupra economiei, afectând grav anumite sectoare și companii românești. Acesta a exprimat dorința de a renunța la impozitele speciale și de a așeza sistemul fiscal românesc pe o bază mai logică.
Dan Manolescu, Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, a criticat incoerența reglementărilor fiscale, evidenţiind că impozitul pe cifra de afaceri nu este binevenit nici pentru întreprinderile mici, sugerând că măsurile fiscale ar trebui să fie mai bine gândite, având în vedere execuția bugetară actuală.
Ruxandra Jianu, cofondator The Tax Institute, a concluzionat că IMCA nu abordează problema evaziunii fiscale și impune costuri suplimentare companiilor care respectă legislaţia, fără a rezolva cauzele reale ale deficitului bugetar. Aceasta a subliniat necesitatea eliminării rapide a IMCA pentru a restabili competitivitatea companiilor locale și a evita distorsionarea pieței.