Fondurile europene în România
România se confruntă cu un ritm lent în atragerea fondurilor europene de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027. La jumătatea anului 2026, țara a absorbit doar 24,6% din totalul celor 31 de miliarde de euro alocate pentru programele naționale și regionale, având mai puțin de 18 luni pentru a recupera decalajele și a atrage restul de peste 20 de miliarde de euro.
Cauzele întârzierilor
Principalele cauze ale întârzierilor sunt orientarea priorităților către finalizarea vechiului buget (2014-2020) și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe zona PNRR, rata efectivă de absorbție este semnificativ mai bună, ajungând la 55,4%, cu estimări că se va depăși 90% până la finalizarea programului.
Provocările administrative
Consiliul Fiscal avertizează că recuperarea întârzierilor pe fondurile de coeziune va fi dificilă fără o mobilizare administrativă fermă. Aplicarea regulii de flexibilitate financiară (n+3) ar putea accelera procesul, însă presiunea timpului rămâne un factor critic pentru autoritățile de la București.
Impactul asupra negocierilor viitoare
Europarlamentarul Siegfried Mureșan subliniază că o rată redusă de absorbție afectează negativ poziția României în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene (2028-2034). Credibilitatea țării în solicitarea unor alocări financiare mai mari depinde direct de capacitatea de a dovedi utilizarea eficientă a fondurilor actuale.
Concluzie
Ritmul lent de absorbție a fondurilor de coeziune poate avea consecințe semnificative asupra viitorului buget al UE pentru România, afectând capacitatea de a obține alocări financiare mai mari în perioada următoare.
