OCDE trage un semnal de alarmă: munca la negru persistă în România
Munca la negru și plata salariilor „în plic” reprezintă o problemă structurală a pieței muncii din România, conform raportului „OCDE Economic Surveys: Romania 2026”. Economia informală rămâne extinsă, o parte semnificativă din activitatea economică desfășurându-se în afara sistemului fiscal și a protecției sociale. Nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială.
Impactul muncii nedeclarate asupra economiei
Raportul OCDE subliniază că munca nedeclarată este o provocare majoră pentru piața muncii și colectarea veniturilor fiscale. Conform analizei, România se confruntă cu un nivel scăzut al conformării fiscale, iar prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice, fenomenul fiind mai pronunțat decât în multe alte economii europene. Munca nedeclarată se manifestă în diverse forme, de la lipsa unui contract de muncă la raportarea parțială a salariului.
Salariile „în plic” și efectele lor
Una dintre cele mai comune forme ale economiei informale este plata salariilor „în plic”, unde angajatul primește un salariu oficial mic, iar diferența este plătită în numerar. Această practică este frecventă în economiile cu taxe ridicate și control fiscal insuficient. În România, fenomenul este amplificat de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net primit de angajat.
Riscurile pentru angajați
Deși plata salariului „în plic” poate părea benefică pe termen scurt, riscurile pentru angajați sunt semnificative. Veniturile nedeclarate nu contribuie la calcularea pensiilor sau a altor drepturi sociale, iar angajații care lucrează la negru întâmpină dificultăți în cazul unor conflicte de muncă. Aceștia sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, crescând riscul de sărăcie, în special la vârsta pensionării.
Impactul asupra mediului de afaceri și economiei
Munca nedeclarată nu afectează doar angajații, ci și companiile. Firmele care plătesc salarii la negru au costuri mai mici, concurând astfel neloial cu cele care respectă legislația fiscală. Economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, limitând astfel resursele pentru servicii publice esențiale, precum sănătatea, educația și pensiile.
Recomandările OCDE pentru reducerea muncii la negru
Raportul OCDE recomandă măsuri pentru reducerea muncii nedeclarate, inclusiv modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată. Politicile publice ar trebui să încurajeze tranziția lucrătorilor din economia informală în cea formală, facilitând accesul la locuri de muncă declarate și reducând barierele administrative.
Concluzie
În lipsa unor măsuri eficiente, munca la negru continuă să afecteze stabilitatea sistemelor sociale și dezvoltarea economică pe termen lung în România.
