Triplarea finanțării pentru investiții
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că triplarea finanțării, prin aport comun al Uniunii Europene, bugetului național și mediului privat, ar putea genera un buget investițional total de aproape 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Această abordare ar putea poziționa România ca un competitor industrial de top în Europa.
Negocieri pentru cadrul bugetar financiar 2028-2034
La nivel european, negocierile pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034 sunt în curs de desfășurare. România ar putea beneficia de o alocare totală de aproximativ 60 de miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro ar putea fi direcționate către instrumente financiare pentru stimularea competitivității. Pîslaru a subliniat flexibilitatea fără precedent oferită de propunerea Comisiei Europene, care permite statelor membre să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță la nivel național.
Oportunități și provocări
Ministrul a afirmat că triplarea finanțării este o oportunitate majoră, dar că și provocările sunt semnificative. În trecut, Comisia Europeană a impus constrângeri în alocarea fondurilor, dar acum România are libertatea de a decide prioritățile de finanțare. Pîslaru a propus o alocare de 140 de miliarde de euro, dintre care 65-70 de miliarde de euro ar putea fi destinate transformării industriei, competitivității și altor proiecte strategice. De asemenea, a menționat crearea unei Bănci de Investiții și Dezvoltare, care ar putea amplifica efectul de pârghie al fondurilor disponibile.
Planificare și implementare
Ministrul a sugerat că procesul de programare pentru acest plan ar trebui să înceapă în primul trimestru al anului 2025 și să se finalizeze până în iulie 2027, pentru a evita interferențele anului electoral 2028. Acesta a subliniat importanța consultărilor ample cu toate ministerele, pentru a aborda aspecte precum demografia, tehnologia și politica industrială. De asemenea, s-a discutat despre absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și despre prioritizarea proiectelor necesare.
Feedback-ul mediului de afaceri
Oamenii de afaceri germani au exprimat aprecierea față de planurile guvernului, dar au subliniat necesitatea simplificării legislative și reducerii birocrației pentru a stimula investițiile. Volker Raffel, președintele AHK, a subliniat importanța utilizării eficiente a fondurilor europene pentru a încuraja creșterea economică. Sebastian Metz a adăugat că este esențial ca procesul decizional privind alocarea fondurilor să fie descentralizat, pentru a răspunde mai bine nevoilor economiilor locale.
Concluzie
Triplarea finanțării prin colaborarea Uniunii Europene, bugetului național și capitalului privat oferă o oportunitate majoră pentru transformarea României într-un actor regional competitiv. Totuși, succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona transparent și eficient resursele disponibile, precum și de implementarea unor reforme necesare în legislație și birocrație.
