România și Oportunitățile Fondurilor Europene
România este pe cale să piardă o oportunitate semnificativă în domeniul feroviar, având în vedere că ar urma să beneficieze de 60,2 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Totuși, autoritățile de la București nu reușesc să utilizeze fondurile deja alocate, ceea ce pune în pericol investiții esențiale în infrastructură, cum ar fi spitale, școli și căi ferate.
Declarațiile lui Nicu Ștefănuță
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a subliniat, în cadrul unei emisiuni la Digi24, că lipsa prioritizării fondurilor europene riscă să afecteze grav dezvoltarea infrastructurii necesare pentru cetățeni. El a caracterizat acest context ca fiind „cel mai bănos tren din istoria României”, adăugând că „trenul ăsta nu se mai întoarce”.
Critica Centralizării Fondurilor
Ștefănuță a criticat abordarea centralizată a alocării fondurilor, spunând că acest lucru a dus la probleme în absorbția lor. El a evidențiat că descentralizarea este necesară pentru a permite regiunilor să primească proiecte adaptate nevoilor lor specifice. De asemenea, a menționat că actuala discuție despre bugetul 2028–2034 nu ar trebui să devieze atenția de la fondurile disponibile în prezent.
Alocarea Fondurilor Europene
România se situează pe locul șase ca beneficiar al bugetului multianual 2028–2034, cu o alocare estimată de 60,2 miliarde de euro, comparativ cu 46,8 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Ștefănuță subliniază că, deși România are acces la fonduri europene, acestea nu sunt utilizate eficient, ceea ce ar putea duce la stagnarea dezvoltării infrastructurii vitale.
Costurile Împrumuturilor
El a comparat costurile de împrumut ale Uniunii Europene, care se finanțează cu o dobândă de 1,5%, cu cele ale României, care sunt de 9,5%. Această situație face ca împrumuturile internaționale să fie o opțiune costisitoare pentru România, având în vedere ratingul de țară deteriorat.
Apel la Unitate în Utilizarea Fondurilor
Ștefănuță a făcut un apel la un consens național privind utilizarea fondurilor europene, subliniind necesitatea unei colaborări între partidele politice pentru a asigura absorbția eficientă a acestor resurse. El a sugerat că un program național ar trebui să fie convenit, similar cu consensul de la Snagov din anii ’90, pentru a maximiza beneficiile fondurilor europene în domeniul educației, sănătății și infrastructurii.
Concluzie
România se confruntă cu riscul de a pierde oportunități semnificative de investiții din fonduri europene, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea infrastructurii critice de care cetățenii au nevoie urgent. Este esențial să se concentreze pe utilizarea eficientă a resurselor disponibile acum, pentru a evita stagnarea și a promova progresul în domeniile vitale.
