Trump îngrădește „mâna invizibilă”; Tarifele vamale dușmănoase au fost activate
Nici lansarea misiunilor spaţiale ale NASA nu se bucură de atenţia pe care a atras-o astăzi asupra lui Donald Trump. Preşedintele American îngrădeşte mâna invizibilă a economiei prin taxe, intervenţionism şi discursuri revanşarde. Pieţele financiare contabilizează panica şi incertitudinea în Ziua Liberării (Liberation Day), așa cum a decretat-o Trump.
MAGA rescrie teoriile economice
Acum 250 de ani, Adam Smith, considerat părintele economiei, vorbea în celebra sa carte „Avuţia naţiunilor” despre „mâna invizibilă” a economiei, explicând că individul care îşi urmăreşte propriul interes promovează involuntar interesele societăţii. Mâna invizibilă a pieţei asigură maximizarea beneficiilor sociale, iar intervenţia statului trebuie minimizată. Teoria se bazează pe reglementarea pieţei prin cerere şi ofertă, conducând la preţuri în scădere, varietate de bunuri şi servicii de calitate. Totuşi, în epoca MAGA, aceste principii nu mai sunt de actualitate. Milton Friedman spunea că, dacă laşi statul să conducă deşertul Sahara, în cinci ani nu rămâne niciun fir de nisip. Este valabilă teoria și în cazul ghețarilor din Groenlanda?
Criza financiară din 2008 și cea pandemică din 2020 au lăsat impresia unui „intervenționism bun” al guvernelor, care au subvenționat sectoarele economice afectate de măsurile de protecție sanitară, ducând la o inflație galopantă.
Piaţa liberă, pe eşafodul intervenţionismului
Ceea ce face astăzi Trump este conform manualelor de economie: resursele sunt taxate și direcționate arbitrar către prietenii sistemului. Realocarea resurselor pornește de la criterii politice, nu de la cele de piață, iar haosul este iminent. Investitorii americani așteptau un anunț clar privind politica tarifară, pentru a oferi o minimă predictibilitate imprevizibilului. În schimb, Trump a amenințat cu impunerea de tarife între 25% și 50% pentru întregul petrol rusesc, dacă consideră că Moscova îi blochează eforturile de a încheia războiul din Ucraina.
Anunțul președintelui american ar trebui să indice țările și sectoarele industriale vizate de noile tarife, în efortul administrației de a reduce deficitul comercial, estimat la 1.200 de miliarde de dolari. Investitorii și analiștii se așteaptă la o volatilitate ridicată a acțiunilor, în funcție de nivelul tarifelor, durata lor de aplicare și eventualele contramăsuri din partea celor afectați. Încrederea consumatorilor în economie se află la cel mai mic nivel din ultimii patru ani.
La începutul săptămânii, bursele asiatice și americane au deschis în scădere, temându-se că taxele pe aluminiu, oțel și vehicule vor duce la o recesiune globală. Indicele S&P 500 al celor mai mari companii listate în SUA era pe roșu, iar acțiunile Tesla au scăzut cu 7% în primele ședințe de tranzacționare.
Pe de altă parte, UK, UE și Canada au anunțat că vor răspunde Statelor Unite cu măsuri tarifare similare. Șefa BCE, Christine Lagarde, consideră că Ziua Eliberării din SUA este, de fapt, un marș către independența Europei. Presiunea tarifelor americane pe industria auto germană a dus la creșterea ratei șomajului, care a ajuns la 6,3% în martie, mult peste așteptări. Constructorii de automobile au redus deja numărul posturilor vacante pe fondul incertitudinii economice.
Deși reacția piețelor este previzibilă, reacția statelor devine principalul obstacol imprevizibil cu care se confruntă economia globală. Echilibrul dintre piețe și state pare că a dispărut, iar puterea se află în mâinile celor care inundă piețele cu tarife. Nimeni nu știe cum se va termina această poveste, pentru că nu s-a mai scris nimic asemănător până acum!
