Triplu impuls pentru investiții
Triplarea finanțării, printr-un sistem în care pentru fiecare euro primit de la Uniunea Europeană, statul român contribuie cu un euro, iar sectorul privat adaugă un alt euro, ar putea genera un buget total de aproape 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Aceasta ar putea plasa România între competitorii industriali din Europa, transformând-o într-un jucător regional semnificativ, afirmă Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Contextul financiar european
În prezent, se desfășoară negocieri la nivel european pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034, din care România ar putea beneficia de o alocare totală de aproximativ 60 de miliarde de euro. Dintre aceștia, 10 miliarde de euro ar putea fi direcționați spre instrumente financiare menite să stimuleze competitivitatea. Pîslaru a subliniat flexibilitatea fără precedent oferită de propunerea Comisiei Europene, care permite statelor membre să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță.
Beneficiile și provocările finanțării
Ministrul a menționat că această flexibilitate poate fi o binecuvântare, dar și un blestem. Fără constrângeri din partea Comisiei Europene, România are oportunitatea de a aloca fondurile într-un mod care să răspundă nevoilor interne, însă acest lucru necesită o capacitate administrativă solidă. Printr-un model de triplare a finanțării, Pîslaru a propus atragerea a 10 miliarde de euro anual din bugetul național pe o perioadă de șapte ani, plus contribuții din sectorul privat.
Instrumente financiare și strategii de dezvoltare
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la crearea unei noi instituții financiare, Banca de Investiții și Dezvoltare, care ar putea să genereze un efect de pârghie pentru fondurile internaționale, având potențialul de a atrage 30-40 de miliarde de euro. Pîslaru a subliniat importanța consultării cu mediul de afaceri pentru a dezvolta un plan de investiții sustenabil, bazat pe date concrete și proiecții economice.
Provocările implementării PNRR
Ministrul a abordat și dificultățile întâmpinate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând blocajele din negociere și necesitatea de a prioritiza proiectele. De asemenea, a subliniat importanța absorbției fondurilor din PNRR, având un termen limită până la finalul anului 2026.
Feedback-ul comunității de afaceri
Oamenii de afaceri germani din România, reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), au exprimat satisfacție față de planul guvernului, dar au cerut simplificarea legislației și reducerea birocrației. Volker Raffel, președintele AHK, a subliniat că absorbția eficientă a fondurilor europene trebuie să fie prioritară și că o conducere mai bună a companiilor de stat este esențială pentru a atrage investiții.
Nevoia de reforme structurale
Sebastian Metz, director general al AHK, a accentuat că reformele sunt necesare pentru reducerea costurilor în sectorul public, fără a afecta investițiile publice. Comunitatea de afaceri a subliniat necesitatea unei politici industriale clare pentru România în următorii ani, pentru a direcționa fondurile acolo unde este cea mai mare nevoie.
Concluzie
Triplarea finanțării prin contribuții din fonduri europene, bugetul național și sectorul privat reprezintă o oportunitate majoră pentru România de a deveni un actor regional competitiv. Succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient resursele și de a implementa reforme care să simplifice procesele administrative.
