România, pe podiumul fraudelor financiare din Europa
Conform raportului de activitate pentru anul 2024 publicat de Parchetul European (EPPO), România se află pe locul al treilea în rândul statelor europene care au fraudat bugetul Uniunii Europene. Italia conduce clasamentul, cu fraude în valoare totală de 3,48 miliarde euro, urmată de Germania cu 2,74 miliarde euro, România cu 2,3 miliarde euro și Grecia cu 1,3 miliarde euro.
Anul trecut, în România au fost demarate 251 de investigații (dintr-un total de 380 active), iar măsuri asigurătorii au fost emise pentru active de peste 45 milioane euro. Au fost sechestrate bunuri în valoare de peste 11 milioane euro, inclusiv imobile și autoturisme de lux, multe dintre acțiuni fiind realizate cu sprijinul autorităților din alte state pentru combaterea fraudei transfrontaliere, cu 29 de investigații deschise în acest context.
În urma investigațiilor, 18 persoane au fost inculpate în 2024 și 11 persoane au fost condamnate. Raportul EPPO subliniază că fraudarea bugetului european în România a îmbrăcat o multitudine de forme. Una dintre cele mai relevante a vizat fraudarea alocărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde procurorii europeni au descoperit o rețea de companii fictive care au aplicat pentru finanțări destinate digitalizării și inovării. Aceste companii au prezentat bilanțuri false pentru a demonstra profitabilitate, în timp ce, în realitate, nu aveau activitate economică. Fondurile obținute au fost transferate rapid între conturi bancare din România, Austria și Slovacia, fiind ulterior spălate prin achiziții imobiliare și tranzacții cu criptomonede.
Frauda a fost detectată și în domeniul achizițiilor publice, care reprezintă 28,62% din totalul investigațiilor din România. Procurorii europeni au identificat contracte supraevaluate pentru lucrări de infrastructură, inclusiv modernizarea drumurilor și dezvoltarea rețelelor energetice, implicând funcționari publici și oameni de afaceri acuzați de conflict de interese și dare de mită în 44 de cauze de corupție.
Un alt domeniu major de fraudare a bugetului european este reprezentat de TVA, cu peste 15% din totalul investigațiilor deschise în România, precum și spălarea de bani (46 din totalul dosarelor de investigație). Procurorii EPPO au descoperit o rețea europeană de fraudă prin TVA, în care bunurile erau tranzacționate fictiv pentru obținerea unor rambursări ilegale de TVA, implicând mai multe companii offshore.
Principalele domenii vizate de grupările infracționale în România pentru fraudarea banilor europeni includ programele de dezvoltare locală (136 de investigații), programele pentru agricultură și dezvoltare rurală (67 de investigații) și programele pentru coeziune socială, incluziune și locuri de muncă (58 de investigații). La sfârșitul anului 2024, EPPO avea un total de 2.666 de investigații active, cu un prejudiciu estimat la bugetul UE de 24,8 miliarde euro, o creștere cu 22,5% față de anul precedent.
Peste 1.500 de noi investigații au fost deschise în 2024, reprezentând 13,07 miliarde euro în daune estimate. De asemenea, EPPO a gestionat 311 investigații active legate de finanțările din programul NextGenerationEU, cu un prejudiciu estimat de 2,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 30% din prejudiciul total estimat pentru frauda subvenționării.
În 2024, Parchetul European a înghețat active în valoare de 849 de milioane euro, echivalentul a 11 ori bugetul instituției pentru acel an.
