Prețul petrolului rămâne surprinzător de stabil în contextul unui conflict militar
Într-o lume în care diplomația și comerțul liber sunt înlocuite de războaie și industria de apărare, cotațiile mărfurilor par a fi influențate de traderi, fără o legătură evidentă cu realitatea. Deși războiul din Orientul Mijlociu stârnește temeri globale, petrolul a avut o reacție anemică la aceste evenimente. De exemplu, cotația petrolului Brent a atins un vârf de 78,3 dolari pe baril, vineri, după atacul asupra Iranului, dar a început săptămâna sub 74 de dolari pe baril.
În România, prețurile benzinei și motorinei au crescut luni, cu un litru de benzină standard ajungând la 7,13 lei, iar motorina cu 4 bani pe litrul mai mult. De la începutul conflictului, cotațiile petrolului Brent au crescut de la 70 la peste 78 de dolari pe baril, însă în zilele următoare s-au depreciat până la 73 de dolari pe baril. Această desumflare a prețului a fost cauzată de temerile că exporturile prin Strâmtoarea Hormuz, un punct cheie pentru fluxul global de petrol, ar putea fi blocate de Iran. Cu toate acestea, această ipoteză s-a dovedit a fi improbabilă, deoarece Iranul ar afecta propria sa resursă vitală.
În ultimii cinci ani, cotațiile petrolului au atins cea mai scăzută valoare în octombrie 2020, când Brentul era cotat la 35 de dolari pe baril, din cauza lockdown-ului global cauzat de pandemia Covid. Deși consumul a avut un impact negativ asupra companiilor și locurilor de muncă, prețul petrolului a crescut constant în 2021, atingând 92 de dolari pe baril în februarie 2022, după invazia Ucrainei de către Rusia, când cotația a urcat inițial până la 115 dolari.
Acum, asistăm la o scădere a cotațiilor internaționale, dar prețurile la pompă nu reflectă această tendință. De exemplu, în martie 2022, un litru de carburant era 7,4-7,5 lei, în timp ce cotațiile internaționale depășeau 110 dolari pe baril. Astăzi, prețul este aproape de 7,2 lei/litru, în condițiile în care cotațiile sunt cu o treime mai mici. Această disociere între cotațiile de pe piețele internaționale și prețurile finale la pompă ridică întrebări privitoare la relevanța cotațiilor petrolului ca indicator al economiei globale.
Piața pare să ignore efectele războaielor comerciale și agresiunile militare, iar cotele petrolului continuă să fluctueze fără a lua în considerare conflictele actuale. Aceasta sugerează o desconectare între piețele financiare și realitatea economică, lăsând impresia că piețele nu mai reacționează la evenimentele globale semnificative.
