Leonardo Badea, BNR: România, cu mult sub standardele europene în domeniul intermedierii financiare
Nivelul intermedierii financiare din România este semnificativ inferior mediei europene, a declarat Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, într-o conferinţă organizată de BNR și Academia de Studii Economice. Badea a subliniat că „nivelul problematic al intermedierii financiare în România este un subiect cunoscut, dezbătut pe larg, dar în continuare foarte relevant”.
Potrivit lui Badea, intermedierea financiară reflectă încrederea între economia reală și cele financiare, inclusiv încrederea populației și antreprenorilor în aplicarea corectă a regulilor, încrederea băncilor în gestionarea riscurilor și încrederea decidenților în mecanismele de piață.
România are activele sectorului bancar de numai 49,8% din PIB, comparativ cu 92,7% în Bulgaria, 93% în Polonia, 106,3% în Ungaria, 130,81% în Cehia, și o medie a Uniunii Europene de 214%. Aceasta plasează România pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de alte state din regiune.
Badea a explicat că volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce PIB-ul este o variabilă de flux, iar această diferență afectează sensibilitatea lor la șocuri economice. Deși România a înregistrat o creștere economică puternică pe termen mediu, aceasta nu a fost suficientă pentru a menține pacea între stocul total de credite și viteza de creștere a economiei.
Intermedierea financiară redusă rezultă dintr-un ansamblu de cauze structurale, comportamentale și instituționale. În domeniul creditului ipotecar, România se distinge printr-o rată ridicată de proprietari de locuințe, o pondere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare realizate cu bani lichizi și prețuri la proprietăți rezidențiale relativ scăzute. Aceste trăsături, deși nu reprezintă vulnerabilități în sine, limitează volumul creditului ipotecar, contribuind simultan la echilibrul economic și social.
Datorită accesului limitat la finanțarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse care ar putea fi direcționate către entități mai productive, perpetuând o alocare ineficientă a factorilor de producție. În 2023, numărul companiilor subcapitalizate a fost de 260.000, reprezentând 31% din totalul firmelor din economie. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc are capacitatea de a susține o transformare calitativă a economiei, în conformitate cu cerințele actuale la nivel european.