Curtea de Conturi a sesizat DNA în urma raportului de audit la Transelectrica
Informațiile publicate de ziarul BURSA privind prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica au determinat Curtea de Conturi să publice raportul de audit și să sesizeze Direcția Națională Anticorupție (DNA) în legătură cu abaterile constatate, ce intră sub incidența legii penale. Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a confirmat că prejudiciile se ridică la aproape 30 milioane lei.
Curtea de Conturi a trimis, în martie, o scrisoare către președintele Directoratului Transelectrica, Ștefăniță Munteanu, informând că, în conformitate cu Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 78/31.01.2025, a sesizat DNA pentru demararea procedurilor prealabile urmăririi penale. Rapoartele de audit au fost publicate pe site-ul Curții de Conturi abia pe 17 iunie, la o zi după articolul BURSA.
În comunicatul adresat investitorilor, Directoratul Transelectrica susține că raportul Curții conține doar „recomandări”, fără a stabili vreo „măsură” executorie, și că ideea unui prejudiciu ar fi nerealistă în lipsa unei decizii a instanței. Totuși, documentele interne analizate arată o imagine mai complexă decât cea prezentată de Transelectrica.
Raportul de audit relevă o serie de abateri de conformitate, inclusiv acordarea de prime speciale și adaosuri salariale fără prevederi explicite în bugetul de venituri și cheltuieli, stabilirea de indemnizații fixe brute lunare peste limitele legale și derularea unor contracte de investiții cu abateri grave de la clauzele contractuale. Curtea de Conturi a estimat aceste abateri ca având potențial de generare a prejudiciilor.
Curtea de Conturi a respins plângerea Transelectrica privind anularea constatărilor și recomandărilor din raportul de audit, argumentând că compania nu a furnizat suficiente dovezi pentru a modifica concluziile inițiale. Sumele plătite de Transelectrica nu pot fi justificate prin acorduri sindicale sau economii bugetare, ci trebuie să se încadreze strict în limitele legale.
Poziția Transelectrica, conform căreia „prejudiciile nu există în lipsa unei hotărâri judecătorești”, ignoră faptul că constatarea unui prejudiciu de către Curtea de Conturi are valoare de probă administrativă, care poate declanșa măsuri reparatorii. De asemenea, sesizarea organelor de urmărire penală, în speță DNA, confirmă gravitatea interpretării datelor din raportul de audit.
În interiorul companiei, există o fractură în conducerea executivă, doi membri ai Directoratului, Victor Moraru și Cosmin-Vasile Nicula, având o opinie separată față de decizia majorității de a contesta raportul Curții de Conturi. Această dispută scoate în evidență un conflict mai amplu între exigențele de guvernanță corporativă și responsabilitatea față de fondurile publice.
Raportul Curții de Conturi subliniază chestiuni recurente privind respectarea cadrului legal în administrarea fondurilor publice, aspecte ce nu pot fi atenuate prin simple declarații de transparență. Investitorii și publicul trebuie să fie informați complet și echilibrat, nu doar prin mesaje optimizate pentru a reduce impactul bursier.
