Deficitul impune o ajustare a impozitelor
Ţara noastră se confruntă cu o criză acută de credibilitate, reflectată în ratingul de ţară scăzut şi în costurile ridicate ale finanţării împrumuturilor, problemele majore fiind deficitul bugetar excesiv şi lipsa unor măsuri fiscale credibile. Reducerea deficitului bugetar, care anul trecut a ajuns la 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană – necesită măsuri mai complexe decât simpla tăiere a cheltuielilor. O creştere a taxelor pe termen scurt pare inevitabilă, aceasta urmând să fie însoţită, în timp, de o reformă fiscală mai amplă. Consolidarea fiscală sustenabilă necesită abordarea ambelor componente ale bugetului: creşterea veniturilor şi eficientizarea cheltuielilor.
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a afirmat că România are o mare problemă de credibilitate, ilustrată prin ratingul datoriei suverane şi costurile împrumuturilor. El a subliniat că nu putem solicita agenţiilor de rating să ne acorde credibilitate fără un pachet robust de măsuri fiscale. „Din punctul de vedere al marii probleme a deficitului bugetar, situaţia arde şi nu avem timp”, a spus Dăianu, evidenţiind riscurile politice și sociale cu care se confruntă România.
În ceea ce priveşte deficitele gemene, Dăianu a menţionat că România se află într-o situaţie unică, având un deficit bugetar mare şi un deficit de cont curent. „Trebuie să tăiem acest deficit bugetar şi nu avem timp”, a adăugat el, subliniind că pieţele financiare nu au răbdare cu România. „Dacă nu vom avea un pachet credibil şi nu vom încerca o ajustare, pieţele vor reacţiona cu multă dezordine”, a avertizat Dăianu.
Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, a subliniat că reducerea deficitului bugetar necesită creşteri de taxe, cel puţin pe termen scurt. „Deficitul trebuie finanţat şi nimeni nu vorbeşte despre costurile finanţării, care deja sunt la un nivel nesustenabil”, a afirmat Dascălu. El a adăugat că ajustarea fiscală este urgentă, având în vedere că România a avut derapaje fiscale semnificative în ultimii ani, ceea ce a dus la pierderea credibilităţii.
Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a menţionat că ajustarea bugetară nu se poate face doar prin tăieri de cheltuieli, având în vedere dimensiunea mare a deficitului. „40 miliarde de lei nu pot fi reduse doar prin tăieri de cheltuieli”, a spus Lazea. El a subliniat că este esenţial să se acţioneze rapid, având în vedere aşteptările Comisiei Europene privind un program credibil de ajustare.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a subliniat că percepţia cetăţenilor privind impozitele mari este subiectivă, bazată pe calitatea proastă a serviciilor publice. „O reformă care să ne conducă la consolidarea fiscal-bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părţi ale bugetului”, a afirmat Dumitru, adăugând că este necesar să se îmbunătăţească eficienţa cheltuirii banilor publici pentru a creşte nivelul taxelor colectate.
Comisia Europeană a concluzionat că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, iar creşterea cheltuielilor nete depăşeşte cu mult plafonul stabilit pentru traiectoria de corecţie. Ministrul Finanţelor a afirmat că România a primit un ultim semnal că trebuie să se ia măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat, cu un obiectiv de deficit de 7% în acest an.
