Creșterea prețurilor din 1 iulie: Profituri în loc de bunăstare pentru cetățeni
Liberalizarea prețului energiei de la 1 iulie va afecta profund piața energetică din România, având implicații semnificative asupra inflației, bunăstării și nivelului de trai. Se estimează că prețul electricității se va dubla, ceea ce va dezechilibra consumul, producția și proiectele din acest sector. Politicienii români susțin că nu există o legătură directă între piața liberă și creșterea prețurilor, afirmând că aceasta reflectă doar mecanismele cererii și ofertei. În contrast, Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE) afirmă că românii plătesc pentru o energie produsă ineficient, distribuită deficitar și reglementată haotic. În timp ce companiile energetice își cresc profiturile, cetățenii se confruntă cu un sistem dezechilibrat și netransparent.
Istoria unei liberalizări forțate
Liberalizarea pieței energiei a început în România în 2013, când Guvernul Ponta a adoptat un calendar pentru eliminarea treptată a prețurilor reglementate de ANRE. În 2018, liberalizarea a fost finalizată pentru piața de furnizare, permițând consumatorilor să-și aleagă furnizorul. Totuși, în același an, Guvernul Dăncilă a intervenit prin suprataxarea companiilor energetice, iar banii strânși din „taxa pe lăcomie” nu au fost utilizați pentru a ajuta consumatorii vulnerabili. În 2019, ANRE a declarat că a strâns peste 600 de milioane de lei din această taxă, dar suma a fost transferată în bugetul național fără transparență.
Guvernul Orban a încercat să reactiveze liberalizarea pieței de la 1 ianuarie 2021, dar procesul a fost întârziat din cauza pandemiei și a lipsei de informare pentru consumatori. De la începutul anului 2021, piața energetică a fost marcată de crize, plafonări și subvenționări.
Statul influențează prețul, nu-l mai reglementează
Intervențiile statului în piața energiei sunt excesive, afectând formarea prețurilor. Companiile de stat, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica, controlează producția, transportul și distribuția energiei, ceea ce limitează concurența. Prețurile cresc teoretic atunci când cererea depășește oferta, dar în realitate, furnizorii pot anticipa cererea și ajusta prețurile în funcție de propriile interese. APCE acuză furnizorii că practică speculații în loc să respecte mecanismele de piață.
Oferta de energie este, de asemenea, influențată de costurile de producție, care în România sunt mai mari decât în alte state europene. Hidroelectrica și Nuclearelectrica produc energia cu un cost mediu de 0,45 lei/kWh, în timp ce în Europa costul mediu este de 0,37 lei/kWh. România importă energie scumpă și exportă energie ieftină, iar proiectele de producție suferă întârzieri.
Impactul asupra consumatorilor și măsuri compensatorii
Piața energetică din România riscă să devină necompetitivă, iar consumatorii vor suporta consecințele. Președintele Consiliului Concurenței a declarat că, deși piața poate funcționa bine, energia nu va fi neapărat ieftină. Aproximativ 3,5 milioane de gospodării ar putea beneficia de ajutoare pentru facturile de energie, dar aceste măsuri vor necesita o acțiune proactivă din partea consumatorilor.
Impactul financiar estimat pentru primele șase luni este de aproximativ 800 de milioane de lei. România se confruntă cu riscul de a avea o energie mult mai scumpă comparativ cu restul Europei, iar consumatorii vor trebui să navigheze un sistem complex și lipsit de informații clare pentru a-și plăti facturile.
