Contribuțiile statelor membre la bugetul Uniunii Europene
Contribuţiile statelor membre la bugetul Uniunii Europene ar putea creşte moderat în perioada 2028-2034, având în vedere necesitatea unor investiţii comune în domeniul apărării şi securităţii. Aceasta a fost declarația lui Siegfried Mureşan, raportor pentru bugetul respectiv, în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Parlamentului European.
Mureşan a subliniat: „Dacă aşteptăm ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru apărare şi securitate, trebuie să contribuim mai mult la bugetul european”. Deşi este conştient de dificultăţile financiare cu care se confruntă guvernele statelor membre, el a menţionat că alocările pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune trebuie să rămână la acelaşi nivel. Totuşi, domeniul securităţii şi apărării necesită creşteri semnificative ale alocărilor.
În urma discuţiilor cu reprezentanţii statelor membre UE, Mureşan a afirmat că acestea sunt dispuse să contribuie mai mult la buget, cu condiţia ca valoarea adăugată la nivel european să fie clară. Proiectele comune de apărare, precum apărarea comună antiaeriană, sunt esenţiale, deoarece nu pot fi realizate eficient de fiecare stat membru în parte.
Pe termen lung, se doreşte achiziţionarea de echipamente militare din statele membre UE, dar pe termen scurt, pentru a întări securitatea blocului comunitar, se vor face achiziţii şi din state terţe, în special din SUA. Mureşan a menţionat că există flexibilitate pentru cei 150 miliarde euro pe care Comisia Europeană îi împrumută din pieţele financiare, urmând ca aceştia să fie folosiţi pentru proiecte de înzestrare europene, bazate pe cooperarea a cel puţin două state membre.
Declaraţiile au fost făcute în contextul votului din Parlamentul European asupra priorităţilor pentru bugetul multianual al UE pentru 2028-2034, pe baza raportului lui Mureşan. El a propus o creştere adecvată a bugetului multianual, având în vedere noile priorităţi, precum apărarea şi întărirea economiei, fără a afecta domeniile tradiţionale, cum ar fi agricultura şi coeziunea.
Mureşan a subliniat importanţa continuării accesării fondurilor europene, esenţiale pentru creşterea economică, în contextul economic actual din România. El a afirmat că adoptarea acestui buget va fi un proces de lungă durată, iar Parlamentul European doreşte simplificarea accesării fondurilor pentru a reduce birocraţia.
De asemenea, Mureşan a declarat că bugetul trebuie să fie flexibil, pentru a permite reacţii rapide în caz de evenimente neprevăzute, cum ar fi pandemia Covid-19 sau invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă. Prima prioritate a bugetului pentru perioada 2028-2034 este securitatea, urmată de economia competitivă, care să asigure locuri de muncă bine plătite.
El a reafirmat angajamentul Parlamentului European de a menţine nivelurile de alocare pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, în timp ce se aşteaptă creşteri pentru domeniul apărării şi securităţii. Mureşan a adăugat că autorităţile locale vor juca un rol important în absorbţia fondurilor europene, asigurându-se că acestea ajung aproape de cetăţeni, fără a fi influenţate politic de guvernele statelor membre.
