Construim corvete pentru Occident și achiziționăm din Orient
După ultimul CSAT, a reapărut subiectul corvetelor de care România are nevoie, într-un context de securitate în care SUA își redefinește angajamentele. Chiar dacă România a intrat în al patrulea an de război la graniță și a cumpărat o singură navă de luptă în ultimii 35 de ani, guvernele succesive nu au considerat înarmarea o prioritate. Acum, România cumpără nave turcești, în timp ce șantierele navale din România construiesc nave de luptă pentru vest-europeni.
Flota României în 2025
Flota României în 2025 va fi compusă din trei fregate, patru corvete, trei nave purtătoare de rachete și un submarin inoperabil. Majoritatea navelor sunt construite înainte de 1989, cu excepția unei corvete din 1996. Fregata Mărășești suferă din lipsa unui armament modern, iar submarinul Delfinul este la cheu din 1996, din cauza epuizării acumulatorilor motorului. În trecut, România a evaluat achiziția a patru corvete multirol construite la Șantierul Naval Damen din Galați, cu un cost total estimat la 1,6 miliarde de euro. Damen Galați, prezent la Galați de 25 de ani, ar putea produce în continuare aceste nave, dar statul român pare incapabil să își asume un plan coerent în această direcție.
Construcția navelor și birocrația
În 2007, Traian Băsescu afirma că programul de corvete multirol este de importanță strategică, însă abia în 2016 Guvernul Cioloș a planificat atribuirea directă a unui contract pentru livrarea a patru nave ce urmau să fie construite de olandezi la Galați. Contractul a fost anulat de Liviu Dragnea, invocând necesitatea unei licitații. În 2019, armata a anunțat câștigătorul licitației, dar compania franceză Naval Group nu a mai construit navele din cauza întârzierilor și a proceselor. În prezent, Ministerul Apărării a anulat rezultatul licitației, iar România așteaptă o navă din Turcia, dacă Parlamentul va aproba achiziția.
Alocările pentru apărare
Anul trecut, România a depășit pentru a doua oară alocarea de 2% din PIB pentru apărare (aproximativ 8 miliarde de euro), însă cheltuielile pentru înzestrarea armatei au fost mai mici decât pentru salarii și pensii militare. Miniștrii apărării din Germania, UK, Franța, Polonia și Italia au admis că viitorul democrației în Europa depinde de sumele pe care statele europene le vor cheltui pentru apărare. Polonia își propune să cheltuie 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce România a cheltuit doar 30% din fonduri pentru înzestrare.
Cresterea cheltuielilor pentru apărare în Europa
Între 2021 și 2024, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre UE au crescut cu peste 30%. În 2023, industria europeană de apărare a generat o cifră de afaceri de 158,8 miliarde euro, iar sectorul naval a contribuit cu aproximativ 38 de miliarde euro. Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării, a declarat că cererea a crescut exponențial, dar România rămâne în așteptarea achizițiilor din import, în timp ce industria autohtonă produce pentru alte țări și se confruntă cu birocrația guvernelor succesive.