România pe cale de a pierde PNRR: Impact devastator asupra economiei și 19 miliarde de euro în joc!
Cu doar 13% din investițiile și reformele asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) realizate și un termen de un an și jumătate pentru a bifa restul, guvernanții români par să rateze atragerea unei mari părți din cele 19 miliarde de euro neatrase până acum. Aceasta se întâmplă în absența unei minuni și a renunțării la scuza „suntem în prag de alegeri”, care a fost folosită pentru a amâna adoptarea reformelor necesare incluse în PNRR. Un eșec în atragerea fondurilor PNRR va afecta economia, va apăsa pe buget și va diminua credibilitatea României în fața investitorilor.
Se discută deja despre modificarea PNRR și renunțarea la unele investiții care nu vor putea fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026. Un exemplu este centrala pe gaze de la Craiova. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că „tehnic vorbind e greu spre imposibil. Dar ce variantă avem?! Să nu mai facem nimic și să ne trezim în 2026 că stăm tot cu un CET pe bază de lignit, poluant, ineficient și care pierde bani sau să demarăm proiectul de modernizare că avem acest grant important.” Acesta a subliniat că este o investiție semnificativă de 300 MW, esențială pentru termoficarea orașului.
Şansele ca proiectele de modernizare a celor 162 de kilometri dintre Caransebeș și Arad să fie finalizate la timp sunt reduse. Lotul de 54 de kilometri dintre Lugoj și Timișoara este cel mai avansat, cu doar 20% din lucrări finalizate, potrivit datelor din decembrie 2024 ale CFR SA. De asemenea, reabilitarea celor 166 de kilometri dintre Cluj și Episcopia Bihor este în întârziere, cu 31% din lucrări finalizate de către Alstom și Arcada.
Pierderea accesului la banii europeni ar putea obliga România să găsească alte surse de finanțare pentru aceste proiecte. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a menționat că aceste investiții sunt cruciale pentru dezvoltarea regională, iar lipsa fondurilor gratuite ar putea duce la împrumuturi costisitoare.
Până acum, România a atras 9,4 miliarde de euro din PNRR, iar mai sunt de obținut 19 miliarde de euro, dintre care aproape 7,8 miliarde sunt granturi. Alte state, precum Polonia, Portugalia și Italia, au trimis deja mai multe cereri de plată către Comisia Europeană, în timp ce România a trimis doar 3, primind fonduri pentru doar 2. Ultima cerere, în valoare de 2 miliarde de euro, prezintă probleme, iar riscurile de pierdere a 1,76 miliarde de euro din aceasta sunt reale.
Printre problemele menționate se numără reforma pensiilor speciale și numirile politice în companiile de stat, în special în sectorul energetic. Ministrul Sebastian Burduja a afirmat că așteaptă decizia Consiliului Uniunii Europene pentru a demara procedurile de revocare a persoanelor numite în mod necorespunzător în Consiliile de Administrație ale companiilor din energie. Acesta a subliniat importanța respectării criteriilor stabilite în PNRR pentru a evita penalizările financiare.
România are acces la peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, bani care ar trebui să fie obținuți prin 8 cereri de plată, în urma realizării unor sute de reforme și investiții. Guvernul mai are timp să trimită 2 sau maxim 3 cereri pentru a solicita acești bani. Neatragerea acestor fonduri ar putea costa România scump, având în vedere că fondurile europene contribuie la creșterea economică, dezvoltarea regională, crearea de locuri de muncă și profituri pentru firmele românești.
În plus, agențiile de rating au subliniat importanța fondurilor europene și a PNRR pentru menținerea României în categoria „recomandată investițiilor”. O reducere a perspectivei ratingului țării ar putea afecta grav situația economică. În bugetul din acest an, sunt prevăzute intrări de fonduri europene de aproape 88 de miliarde de lei, dublu față de anul precedent, ceea ce este considerat o estimare extrem de ambițioasă.
