România, pe locul al doilea în fraudarea fondurilor europene
România ocupă locul al doilea în ceea ce privește fraudarea fondurilor europene, conform raportului de activitate al Parchetului European (EPPO) pentru anul 2025, publicat recent. Cu 535 de cazuri active, prejudiciile totale estimate se ridică la 6,05 miliarde euro, dintre care 303 cazuri au fost deschise în 2025, cu prejudicii de 3,91 miliarde euro. Aceasta reprezintă aproximativ 9% din totalul prejudiciilor estimate la nivel european, de 67,27 miliarde euro.
Comparativ cu alte țări europene
România se află în spatele Italiei, care are prejudicii estimate de 28,71 miliarde euro, dar înaintea Franței (5,94 miliarde euro), Germaniei (5,77 miliarde euro) și Belgiei (3,14 miliarde euro). Este important de menționat că acest clasament se referă doar la statele membre EPPO, excluzând Danemarca, Irlanda și Ungaria.
Creșterea cazurilor de fraudă
Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, a subliniat că, până la sfârșitul anului 2025, numărul total de cazuri active a ajuns la 3.602, cu prejudicii estimate de peste 67,27 miliarde euro. Aceasta reprezintă o triplare a daunelor față de 2024, când prejudiciul total era de 24,8 miliarde euro. Majoritatea prejudiciilor sunt legate de fraudele care afectează sursele de venit ale Uniunii Europene.
Tipuri de infracțiuni și prejudicii
În România, 44 de cauze se referă la infracțiuni de corupție, cu prejudicii estimate de 130,99 milioane euro, iar 28 de cauze privesc fraudele legate de TVA și taxele vamale, cu prejudicii de 271,5 milioane euro. Cele mai multe cazuri de fraudă sunt legate de fondurile alocate, cu prejudicii totale estimate de 5,03 miliarde euro, din care 4,98 miliarde euro reprezintă fraudarea bugetului european.
Atragerea atenției asupra crimei organizate
Kovesi a afirmat că există 981 de cazuri de fraudă vamală și privind TVA-ul în curs de desfășurare, estimate la 45 de miliarde euro. Aceste activități infracționale sunt asociate cu grupuri organizate care au obținut profituri mari cu riscuri scăzute. Raportul EPPO mai arată că 512 cazuri active se referă la fraudarea sumelor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, semnalând o creștere semnificativă față de 2024.
Riscuri pentru fondurile europene
Curtea de Conturi Europeană a avertizat că bugetul UE nu este suficient protejat împotriva fraudelor legate de fondul de redresare. Sumele pierdute ar putea să nu mai fie recuperate, iar presiunea asupra statelor membre crește pe măsură ce se apropie termenul limită pentru cheltuirea fondurilor.
Concluzie
Fraudarea fondurilor europene rămâne o problemă gravă în România, cu implicații semnificative pentru integritatea sistemului financiar european și pentru viitorul fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.