Sprijin insuficient pentru companiile românești din fondurile PNRR post-pandemie
Companiile din România nu au beneficiat de un sprijin adecvat din fondurile PNRR după pandemia Covid-19.
Contextul auditului
Rezultatele unui audit realizat de Curtea de Conturi Europeană evidențiază modul în care Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) susține mediul de afaceri din România, în contextul eforturilor europene de relansare economică post-pandemie. Studiul, desfășurat între februarie 2020 și aprilie 2025, a evaluat eficiența reformelor și investițiilor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având la bază recomandările Comisiei Europene.
Provocările identificate
Auditul a arătat că măsurile și reformele sprijinite de MRR acoperă doar parțial provocările cu care se confruntă mediul de afaceri din România. Aproape jumătate dintre recomandările tematice au fost abordate marginal, iar nicio recomandare nu a fost acoperită integral. Progresul reformelor a fost marcat de întârzieri semnificative, multe dintre acestea fiind implementate independent de sprijinul MRR.
Definiția incoerentă a domeniului „mediului de afaceri” la nivel european a generat dificultăți în corelarea metodologiilor între recomandările semestrului european și logica programatică a MRR. Provocările, precum reducerea poverii administrative și stimularea investițiilor private, persistau înainte de pandemie, iar criza COVID-19 a amplificat nevoia de soluții rapide.
Recomandările Curții de Conturi
Curtea de Conturi Europeană a adresat patru recomandări autorităților naționale și europene:
- Îmbunătățirea acoperirii provocărilor specifice fiecărei țări;
- Dezvoltarea unui cadru clar de evaluare și raportare cu indicatori de performanță;
- Evaluarea contribuției măsurilor MRR la îndeplinirea recomandărilor europene;
- Uniformizarea termenilor de politică între diferitele instrumente de finanțare și monitorizare.
Importanța implementării PNRR
Implementarea PNRR este crucială pentru România, necesitând o coordonare strânsă între recomandările europene și aplicarea fondurilor pentru digitalizarea și creșterea competitivității mediului de afaceri. Curtea subliniază oportunitatea de a transforma fondurile europene, gestionate prin MRR și PNRR, într-un catalizator pentru inovare și dezvoltare durabilă.
Concluzie
Utilizarea eficientă a fondurilor din PNRR este esențială pentru construirea unui mediu economic competitiv și pentru menținerea credibilității României în fața Comisiei Europene, în perspectiva următorului buget european post-2027.
