România și Bugetul Uniunii Europene 2028–2034
România va beneficia de 60,2 miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Cu toate acestea, autoritățile de la București întâmpină dificultăți în cheltuirea fondurilor deja alocate. Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a subliniat că lipsa de prioritizare riscă să afecteze investițiile esențiale în spitale, școli, drumuri și căi ferate, proiecte necesare cetățenilor în prezent.
Riscurile Centralizării Fondurilor
Ștefănuță a evidențiat că o abordare centralizată în alocarea fondurilor a fost o problemă majoră în România, deoarece proiectele venite din București nu se potriveau nevoilor regionale. El a menționat că recent s-a discutat despre o descentralizare a administrației, dar aceasta nu se aliniază cu procesul actual de alocare a fondurilor.
Compararea Fondurilor Europene
România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual 2028–2034, cu o alocare estimată la 60,2 miliarde de euro, comparativ cu 46,8 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. Cu toate acestea, Ștefănuță a subliniat că discuțiile despre bugetul viitor nu trebuie să deturneze atenția de la fondurile europene deja disponibile.
Costurile împrumuturilor
El a comparat costurile de împrumut ale Uniunii Europene, care sunt de 1,5%, cu cele ale României, de 9,5%. Această situație este considerată ineficientă, mai ales având în vedere degradarea ratingului de țară, care a dus la costuri mai mari. Ștefănuță a propus un program național agreat de toate partidele pentru a asigura absorbția eficientă a fondurilor europene.
Necesitatea investițiilor
El a subliniat importanța unui consens similar cu cel de la Snagov din anii ’90, pentru a salva și a investi masiv în infrastructură, cum ar fi școli, spitale și căi ferate. Acesta a atras atenția asupra condițiilor precare în care se află cetățenii, sugerând că banii europeni ar putea îmbunătăți semnificativ situația din România.
Concluzie
Întârzierile în absorbția fondurilor europene și lipsa de prioritizare în alocarea acestora pot avea consecințe grave asupra dezvoltării infrastructurii esențiale în România, afectând astfel bunăstarea cetățenilor.
