Revizuirea PNRR-ului în România
România a finalizat revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) printr-un proces de consultări tehnice și întâlniri la nivel înalt. Principalul rezultat este menținerea integrală a fondurilor nerambursabile și obținerea de finanțări suplimentare pentru proiectele aflate în implementare.
Declarația oficială
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat: „Finalizarea negocierilor pentru revizuirea PNRR confirmă că România își menține angajamentele și capacitatea de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare europeană. Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie.”
Contextul renegocierii
Necesitatea renegocierii PNRR a fost generată de evaluările Comisiei Europene din 2024, care au semnalat întârzieri în implementarea unor investiții, unele fiind considerate cu risc major. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus înlocuirea proiectelor problematice cu altele mai sigure și ajustarea costurilor în funcție de inflație și evoluția pieței construcțiilor.
Procesul de negociere
Renegocierea a inclus discuții la Bruxelles și întâlniri trilaterale cu Comisia Europeană și ministerele de linie. Consultările s-au intensificat în iulie, culminând cu o rundă de consultări la nivel înalt la București, unde România și-a cristalizat propunerile finale. Acordul asupra formei finale a PNRR-ului a fost convenit în urma unei videoconferințe pe 30 iulie.
Finanțările obținute
Printre principalele rezultate obținute se numără:
- 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi, inclusiv 173 milioane euro pentru Autostrada Moldovei A7.
- 183,6 milioane euro pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe.
- 535 milioane euro pentru 8 spitale din diferite orașe.
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare.
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică în clădiri.
- 86 milioane euro pentru producția combinată de energie termică și electrică.
- 400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare.
- 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar.
- 30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor.
- 86,25 milioane euro pentru proiectul de producție de hidrogen verde.
- 14,8 milioane euro pentru automatizarea proceselor din administrația publică.
- 5 milioane euro pentru Registrul Național al Clădirilor.
România a reușit să securizeze alocarea integrală a grantului de 13,57 miliarde euro și o alocare totală pe componenta de împrumut de 8,01 miliarde euro.
Concluzie
Forma revizuită a PNRR va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru finalizarea procesului de aprobat, având un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice din România.