Escrocherii cu fonduri europene în Bacău
Un număr de 24 de persoane, inclusiv angajați ai Primăriei Bacău, au fost trimise în judecată de procurorii anticorupție într-un caz ce implică escrocherii cu fonduri europene în valoare de aproximativ 6,3 milioane lei. Acest dosar vizează modul de decontare a patru contracte pentru realizarea a 13 parcări publice de biciclete cu sistem de acces RFID, finanțate din fonduri europene prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020.
Inculpați și acuzații
Printre inculpați se numără Ciprian Octavian Piştea, administrator public al municipiului Bacău, care este acuzat de abuz în serviciu, tentativă de folosire a documentelor false și fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, mai sunt trimiși în judecată consilieri superiori și inspectori din cadrul Primăriei, precum Ionel Fediuc, Cristinel-Adrian Ţurcanu, Cătălin Ghervan, Iuliana Antonina Niculescu și Gheorghiţă Costel Vătămănescu, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu și complicitate la folosirea de documente false.
Detalii despre contracte și prejudiciu
Procurorii au stabilit că, în luna decembrie 2023, inculpații ar fi avizat la plată facturi fiscale pentru lucrări incomplete, deși știau că parcările nu erau finalizate. Facturile și documentele justificative ar conține mențiuni false, indicând că echipamentele au fost livrate conform specificațiilor tehnice. Cheltuielile, în valoare de 6.279.713 lei (TVA inclus), ar fi fost decontate din bugetul municipiului Bacău, cu intenția de a solicita rambursarea acestor sume din fonduri europene.
Consecințe și măsuri legale
Agenția pentru Dezvoltare Regională (A.D.R.) Nord-Est a respins cererile de rambursare, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a exclus cheltuielile de la finanțare. Ulterior, Primăria Bacău s-a constituit parte civilă în proces, iar măsuri asigurătorii au fost dispuse asupra bunurilor inculpaților pentru recuperarea prejudiciului. Rechizitoriul a fost trimis la Tribunalul Bacău pentru judecare, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii.
Concluzie
Acest caz scoate în evidență problemele legate de gestionarea fondurilor europene și riscurile de corupție în administrația locală, având potențiale implicații grave asupra credibilității instituțiilor publice și accesului la fonduri europene pentru proiecte viitoare.